la adresa http://www.cafeneaua.com/node/view/535/32294 am fost bucuros sa descopar o apreciere pozitiva din partea domnului Dinu Lazar.
Un blog interesant cu poze si ginduri foto si nu numai
#32294, de Dinu Lazar la Mon, 27/12/2004 – 09:17Nu m-am prins cine il face, ale cui sunt pozele, cine gindeste acolo, dar pe ansamblu e un blog interesant de urmarit si de vazut; calitatea imaginilor, mult peste medie; si, daca continua, va fi o chestie foarte foarte buna: http://www.paginiweb.com/blog/
Am vizitat pentru a doua oara expozitia deschisa de Jurnalul National cu fotografie de presa. Daca prima oara nu era nici picior de vizitator, sambata 18 decembrie era ceva mai multa lume. Fotografii deosebite ce nu merita ratate. Din pacate expozitia se incheie pe 19 decembrie. Puteti vedea insa ce ati pierdut aici.
Am fost bucurosi sa o intalnim pe Karina Knapek, una din realizatoarele fotografiilor expuse, care ne-a onorat cu ceva explicatii si impresii dar mai ales cu alte cateva slide-uri cu fotografie de presa. Multumim inca o data.
Alexandra loveste din nou. De data asta cu si mai multa personalitate (cam cu 20% mai multa, conform Antena 1). Miscandu-se aproape continuu, a o surprinde nemiscata devin o provocare mai mare decat a-i face o fotografie buna.
Dimineata zilei de duminica 12 decembrie parea a fi una banala. Mersul la vot devenise deja o obisnuinta si ceea ce se se anunta o zi lipsita de interes s-a dovedit ulterior una extrem de agitata.
Am plecat sa votez la una din sectile special amenajate pentru cei ce nu au resedinta in localitatea unde doresc sa voteze. O coada de aproximativ 200 de persoane la sectia de votare din incinta Colegiului National Mihai Viteazul din Bucuresti. Descumpanit, am hotarat sa nu votez, dar am zis sa fac o ultima incercare si m-am suit in masina oprindu-ma in prima localitate de langa Bucuresti. Am votat in comuna Pantelimon pe liste speciale intr-o sectie de votare in care nu era absolut nici un alegator. Un batranel simpatic mi-a facut cu ochiul, mi-a marturisit ca e din opozitie si ca el se bucura cand vede tineri la vot pentru ca stie ca “voteaza cu ai nostrii”. Am predat stampila si la plecare i-am strans mana iar el m-a strans in brate spuanandu-mi ca a facut 3 ani de puscarie pe vremea comunistilor.
Cum se facuse deja ora 7 am pornit spre sediul de campanie PSD. Incepand cu ora 8 lumea a inceput sa se stranga dar parca nu erau ei cu atitudine de invingarori. Victor Ponta dadea mana cu unii si cu altii organizandu-i pe cei vreo 20 de tineri (social democrati evident) intr-o pseudo galerie.
Singurii care zambeau tamp erau cativa sustinatori rataciti si parca rupti de realiatatea. Nu am reusit sa inteleg daca radeau cu adevarat sau aia era fizionomia lor.
Televiziunile asteptau sa intre in direct si ficare reporter avea 2 randuri de text, unul pentru fiecare caz, desi existau informatii ca PSD nu sta foarte bine.
Si a sosit si Nastase. Asteptam si vad si eu atitudinea aia sfidatoare, iroinca si aroganta. Altfel extrem de agresiv de data asta a fost rezervat, convins find ca doar o minune mai poate schimba lucrurile.
Lumea face atmosfera de poza si incearca sa para ca se bucura
Geoana se gandeste probabil ca nu se va mai plimba pe la UE si NATO, ca isi va cumpara camasi de la etajul 2 de la Unirea si ca benzina nu se mai deconteaza. Sau pur si simplu nu se gandeste la nimic.
Trei Doamne, si toti trei cum ar spune poetul. Era deja clar de aseara ca lumea nu prea e vesele.
In sediul de campanie toata lumea urmareste cu sufletul la gura rezultatele doar, doar Nasatse ar mai lua cateva zecimi de procent. Din pacate procentele nu se modifica.
Sala de conferinte e goala si ramane intrebarea: Nastase presedinte? Acum sau data viitoare?
Am plecat in piata universitatii unde sustinatorii aliantei se anuntasera. Cam 1000 de oameni in total. Dupa ce multimea a scandat “bombo, ne-am intors din Congo” s-a trecut la cantat si dansat.
Lumea te saluta cu “Sa traiti bine!”
In asteptarea lui Basescu care intarzia sa mai apara o parte din liderii Aliantei s-au alaturat multimii. Viceprimarul Ludovic Orban.
Un mesaj catre bombo, nu foarte subtil dar spiritual.
Ce e clar e ca sustinatorii nostrii sunt mai simpatici decat ai lor.
La revedere bombo, oriunde te-ai afla. Sa sperm ca de acum nu se va mai fura, sau macar se va fura cum mai mult bun simt.
Tace. Si apoi intreaba. Si apoi iar tace. Si iar intreaba. Cam asa stau lucrurile cu Bogdan. A rabdat cu stoicism toate chinurile la care l-am supus in dorinta de a-i surprinde un strop de personalitate.
