Film

Imi e greu sa inteleg daca fascinatia asta a filmului, a alegerii costumelor, a repetarii textelor si a efervescentei tuturor celor care participa se datoreaza unei dezorganizari ce induce o doza de inedit sau e mai mult decat atat. Geneza unui film e chinuita, moasa tipa iar noi ne minunam.

film

film

film

film

film

film

film

film

film

film

film

6 thoughts on “Film”

  1. Se pare ca nu a fost o intamplare textul din fila precedenta a blogului. De data asta este si mai slab. Imi pare rau ca m-ai dezamagit si de data asta. Data viitoare probabil ca o sa te si gandesti un pic la text, o sa il analizezi un pic si o sa astepti pana la venirea unei idei inainte de a-l publica. Doar nu primesti bani pentru blog si nimeni nu iti cere texte la comanda.
    La fotografii am observat ca ai abandonat in marea lor parte notiunea de sharp inlocuindu-l cu prezenta ta in reflexia oglinzii. Am stat un pic si m-am gandit la motivatia care te-a determinat sa faci acest lucru, dar nu am gasit raspuns. Singura idee mai reala a fost o anume rabufnire a narcisistului din tine, care vrea sa asigure privitorul ca a fost acolo si ca a participat la evenimente. A2a, a3a si a5a poza sunt bune, dar cu un pic de rabdare si imaginatie puteai sa scoti si mai mult.
    In rest numai de bine.

    PS: ghici ce culoare va avea urmatorul comentariu si de ce.

  2. Totul e ca blogul sa nu se transforme intr-un de texte dint-un blog de fotografie. Asa ca mai bine sa existe nerabdarea asteptarii urmatoarelor imagini.

    In caz ca ramai fara inspiratie incearca cu culori in format RGB, respectiv Mr. 146,39,143 pentru Mr.Violate ;).

  3. Imi place dupa cum urmeaza: a treia! :0 Da, aia imi place. Ideea este ca un subiect interesant nu iti salveaza o poza banala. Asta o stiai si tu dar cateodata e bine sa ne mai aminteasca cineva. Cred ca trebuia sa insisti mai mult pe ce se intampla acolo, pe actiunea in sine: alegerea costumelor. Cred ca era interesant sa ii prezinti pe tehnicieni ca personaje principale, iar actorii binecunoscuti sa apara in planul secund, ca o sugerare a momentului dinaintea filmarii, inainte ca actorii sa iasa in fata.

  4. Revin dupa ce am vazut fotografiile celuilalt pozar care a fost acolo. Experianta si-a spus un pic cuvantul. Exact ce spuneam eu cu emfaza asupra personajelor principale din acest moment: tehnicienii.

  5. Din pacate, ocazia mea de a ma intalni prea des cu actorii binecunoscuti este extrem de rara. Asa ca la modul constient, voit, deliberat am ales ca ei sa fie personajele principale.

  6. Urmaresc de mai mult timp blog-ul acesta si mi se pare chiar reusit. Sunt de aceeasi parere cu George: fotografiile ar trebui sa fie “eroul” principal , iar daca sunt insotite de un text bun, cu atat mai bine. Si trebuie sa spun ca majoritatea textelor mi-au placut foarte mult. :)

    Referitor la evenimentul de ieri, la care am participat si eu:
    Dupa cele spuse de Mr Brown/ nocolor m-am uitat din nou prin fotografiile de ieri si am observat ca si eu am mult mai multe fotografii reprezentand actorii, decat cele cu tehnicieni. Cred ca exista doua explicatii. Pe de-o parte a fost absolut grozav sa ma aflu pentru prima oara in mijlocul unor oameni pe care ii admirasem pana acum doar de la distanta. Pe de alta parte era normal sa fotografiem mai mult actorii. Fiecare dintre ei, in costumele probate, a incercat sa intre in pielea personajului din film, in fata aparatului foto. A fost fascinant sa-i vezi trecand de la o stare la alta. Asa ca nu consider ca tehnicienii au fost personajul principal. Cat de buna treaba ar face un tehnician (in cazul de ieri alegerea unui costum, machiaj), daca actorul nu poate da viata personajului, tot degeaba.
    Intr-un fel il inteleg si pe domnul “critic”. E normal sa vrei sa tragi cu ochiul in culisele unui asemenea eveniment si sa vrei sa vezi cat mai mult din ce a fost acolo. Daca nu as fi fost acolo, probabil azi as fi semnat Mrs. Green. De invidie…

Leave a Reply