Ziua 2

Dupa noaptea petrecuta la Brasov am hotarat sa o luam spre nord si, cum era duminica, am hotarat sa ne oprim la o biserica din zona.


Bisericile ortodoxe sunt cel putin la fel de numeroase ca cele catolice existand localitati unde pe langa cele doua exista si cate una reformata.


Ne-am oprint in Sfantul Gheorghe la o biserica reformata ce avea in spate, pe o colina un cimitir. Lumea imbracata frumos (si aici nu ma refer la costume populare ci la o tinuta eleganta, domnii cu costum, doamnele cu palarii negre) ne dadeau binete desi probabil ca 3 insi cu aparate si obiective in mana intr-un cimitir nu era o imagine tocmai diafana. Prin comparatie, in cimitirul Pantelimon intr-o sambata de dimineta gardienii erau sa ne ia la bataie pentru ca pur si simplu nu au putut intelege ce vroiam noi sa fotografiem.


Mai mult decat atat, doi batranei simpatici ce ne-au vazut agitandu-ne pe acolo s-au apucat sa ne explice ce e cu stalpii de lemn pe care sunt gravate nume, ca de fapt sunt absolvetnii unui liceu sasesc, ca au fost ridicate pentru aducere aminte si cum regimul comunist nu a permis amplasarea lor in fata liceului biserica reformata s-a bucurat sa le gazduiasca.


Drumul nostru a continuat spre nord, facand din cand in cand cate un popas. Lacul Rosu de exemplu era inca inghetat iar peisajul montan inedit.


Poate va mai amintiti de tapetul acela fotografic cu cascade sau peisaje de munte ce facea mandira orcarui locuitor de apartament de bloc. Ei bine, am si eu o imagine la fel de kitchoasa cu un rau, in spate niste munti si ceva ceata, tocmai buna de printat si facut poster.


In general excursile astea scurte sunt de fapt o continua goana spre o destinatie propusa si o continua lupta cu kilometrii.


Am hotarat sa ramanem peste noapte la Bicaz, un loc interesant pentru niste citadini asa ca noi. Vapoarele raman totusi eterna mea sensibilitate.


S-a mai incheiat o zi. Ne-am dus la culcare cu gandul sa prindem a doua zi rasaritul.

va urma

6 thoughts on “Ziua 2”

  1. ce pot sa spun decat ca tu invii culorile in fotografii; sunt toate ca un basm de frumoase; poveshti spuse pe inserat, sau treziri la viatza de dimineatza… ashtept cu nerabdare fiecare noua pagina

    felicitari

  2. Multumec dan, Multumesc colinut. Din pacate layout-ul nu permite postarea unor imagini mai mari. Voi incerca in viitorul apropiat, in functie de timp, sa fac niste popup-uri cu imagini mai mari.

  3. ai putea pune pozele mai mari daca layoutul curent ar fi optimizat pentru 1024×768, iar spatierea dintre continut si calendar sa fie ceva mai micuta.

    ontopic: frumoase poze, pacat ca nu-s ceva mai mari :D

  4. Buna George,
    Imi place destul de mult ce faci. coerenta, stil, impartialitate, umor.
    in plus scrii bine
    mi-a facut placere sa vizitez blogul tau

  5. Cautand pe net informatii , ma-m dat din intamplare de fotografiile facute de catre tine la Sfintu Gheorghe. Citind descrierile atasate linga imagini am observat o mica dar semnificativa greseala. Liceul caruia apartin stalpii ornamentate prin cioplire a fost fondat in anul 1892 de catre contele Miko Imre. A fost primul liceu din tinutul Trei Scaune ,acum numit Judetul Covasna. Biserica reformata fiind principalul asa numit sponsor financiar si moral al ecestui institutii a dat loc langa biserica ( acum monument istoric) stalpurilor.Fiecare fiind tot un monument al promotiei sale. Greseala este la cuvantul “sasesc” . Liceul poarta numele de Szekely Miko Kollegium. Tradus : Colegiul Secui MIko. Cu tot respactul , si bravo pentru fotografii. Tineo tot asa !

Leave a Reply