Ferice de cei saraci

Citeam acum cateva zile ca in Romania post decembrista s-au construit 3000 de biserci. Intr-o prima faza ai putea crede ca lumea e cuprinsa de evlavie, ca practica religioasa e o filosofie de viata in coltul asta de Balcani si ca locuitorii acestei tari exclama “aleluia” atunci cand le cade ceva pe picior, cand sunt prinsi in trafic sau cand alarma unei masini nu-i lasa sa doarma. E doar o falsa impresie. Nu inteleg de ce nu s-au construit 3000 de camine de batrani, orfelinate, cantine de saraci sau scoli pentru copii nevoiasi. Oamenii astia cred ca niste cladiri mari si intunecoase ii vor mantui. E si aici un troc. Dormi mai linistit cand ai o catedrala.

catedrala din targoviste

catedrala din targoviste

catedrala din targoviste

catedrala din targoviste

catedrala din targoviste

catedrala din targoviste

catedrala din targoviste

catedrala din targoviste

De rasa: Holstein

motto: mama, cand ma ajung mare vreau sa ma fac mica, grasa, urata si proasta.

Stau si ma uit la TV la o tipa rasa holestein cum ia la puricat vedetele. Tipa e cert fata mare, mai exact enorm de mare si cica ar fi specialist in stilul vestimentar al vedetelor (misto meserie ca sa ma exprim asa). Eu m-as face specialist in anvelope de masini de vedete sau de clante de usi de VIP-uri. Asa, sa ne revenim. Deci femeia asta care sta pe 2 scaune odata isi exteriorizeaza probabil din frustrari aratandu-ne cum Crina Matei (who the fuck is Crina?) nu se imbraca cum trebuie desi ea ca persoana prinde la public, cum Nicola (de asta parca am auzit odata) desi poarta blugi nu sunt intodeauna potriviti cu talia ei si ca Nico (fetele astea n-au si ele imaginatie la a-si alege numele) nu se imbraca conform stilului (care stil? bras? fluture? liber?). In fine. Se vede. Cunoaste meserie. Ce n-am inteles e de ce ea era imbracata intr-un maieu chinezesc alb (din ala de-l purtau tatii nostri pe sub camasile tot chinezesti cu floricica neagra) din care ieseau la iveala bretelele unui sutien negru(ma rog, daca 2 parasute legate intre ele se numesc sutien atunci duduia in cauza asta purta), de ce avea niste unghii lungi de se incovoiasera si vopsite in roz, de ce avrea bratari de corali colorati si mai ales de ce dumnezeu a purtat pe toata perioda filmarilor o pereche de ochelari de soare negri din aia barbatesti cu brate groase exact ca alea de le poarta mafiotii prin filme.

breaking news: am aflat ca pe dansa o chema Raluca Badulescu si ca ar fi cuplata cu un striper (astia la un moment dat ajung ca ginecologii, de cate femei vad devin blazati si incep sa-si doreasca picanterii) pe numele sau Vali Punga. Oh doamne. De oamenii astia face Dumnezeu misto?

Nu sunt clar facut pentru lumea asta a show biz-ului.

ps. pentru revenirea din greata urmeaza niste imagini cat de cat.

Atitudinea mea: sictirul

Pornind de la ce spunea Julius Constantinescu cred ca fotograful a fost scos pe nedrept din nomenclatorul profesiunilor pline de sictir.

Astfel, fotograful roman e nevoit sa faca numai lucruri kitchoase pentru ca asta cer clientii iar el, desi e talentat, nu are cum sa se opuna unei hartii de o suta de euro lipita pe frunte la o nunta sau eveniment monden.

Fotograful de presa e alergat de colo colo de sefi. Ii e cald, sau frig iar astia nu dau nici o apa minerala sau un ceai cald dupa caz, cara o geanta grea cu scule si termina cat mai repede ca si asa astia nu-l merita.

Fotograful de sport e blazat. Il trimit astia numai la fotbal. Vrea si el ceva mai aristocrat. Un sah, un snooker. S-a saturat ca el baiat fin sa-i tot traga in poze pe fotbalistii aia de trag pe nas.

Fotograful de moda e acrit. Vin numai pustoaice cu muci in cap care vor “book”-uri si “composite’-uri, cu haine mai scumpe decat toate sculele lui si cu figuri de fata de senator in freza. Se vor femei fatale iar lui ii plac cele un pic plinute de care nu prea are parte in ultimul timp.

Fotograful amator e plin de angoase. E si normal. Daca lui nu-i ies incadrarile, cromatica, compozitia dar mai ales prelucrarie concluzia e clara. Nu sunt necesare. Mai mult, faptul ca nu le stapaneste il fac sa le urasca. Cu pasiune. Ca doar de aia e amator.

Daca va uitati atent, fotograful roman e acru. E suficient sa bage varful degetului mic in ciorba si gata borsul. E tacut, introvertit, nu-ti raspunde pentru ca se interiorizeaza in actul creator.

Altfel, din sictir se nasete lamentarea.

vulcanii noroiosi

vulcanii noroiosi

vulcanii noroiosi

vulcanii noroiosi

vulcanii noroiosi

vulcanii noroiosi

vulcanii noroiosi

vulcanii noroiosi

vulcanii noroiosi

vulcanii noroiosi

vulcanii noroiosi

vulcanii noroiosi