Oi

Urc foarte rar in mijloacele de transport in comun fie si numai pentru simplul fapt ca rucsacul meu mai ocupa inca un loc si bilete pentru genti nu se vand. Dar e o lume fascinanta. Primul lucru inedit e ca trebuie sa stai foarte aproape de persoane pe care nu le cunosti si nici nu ti-ai dori vreodata.

Cea mai mare parte sunt pensionari care umbla teleghidati, doamnele fiind hipnotizate de zarzavaturi, de parca si vezi o legatura de patrunjel, un leustean si 2 cepe rotindu-li-se in juru capetelor, iar domnii cu cate un dosar dupa ei visand la un ghiseu si o functionara acrita.

O alta categorie e a celor ce-i vezi de la o posta, ca sa nu spun din capatul celalt al autobuzului, ca salasluiesc undeva pe langa Bucuresti. Cum iti dai seama? Barbatii au camasi albe, chiezesti, luate din Europa peste care au imbracat invariabil o vesta de lana impletita de mana. Cei mai instariti au o haina de piele, un “alaindalone” maron sau grii, cei mai modesti poarta haina die la costumul de ginerica. Femeile au baticuri inflorate, aceleasi veste lucrate de mana, fuste negre si pantofi butucanosi cu toc.
O alta gasca, de data acesta ceva mai putin ciudata, e a liceenilor. Cu vreze sui, cu cercei prin toate terminatiile, cu cate o pereche de casti prin urechi sunt veseli (daca ies de la scoala sau chiulesc) sau tristi, rad zgomotos, spun glume, aceleasi vechi de cand lumea, vorbesc de telefoane mobile iar rar, mult prea rar totusi, urca cate o pustoaica frumoasa ce-ti zambeste hoteste si coboara cu mult inaite de statia unde cobori tu.

La un moment dat m-am intersectat cu 2 femei in varsta, surori care povesteau tare, tuturor celor prezenti, cum deasupra lor sta un securist care le baga gaz otravitor in casa printr-o gaura din tavan, cum a chinuit-o pe una din ele lovind-o numai peste buricul degetului mic, cum sunt urmarite peste tot pe unde se duc si cum cineva vrea sa le omoare. Intr-o prima faza am avut senzatia ca RATB-ul a baga circ in autobuz ca lumea sa nu se plictiseasca si am intreabat pe cineva daca intra in pretul biletului sau trece cineva cu o caciula sa stranga banii. Vazandu-ma cu castile in urechi au inceput sa urle ca scoase din minti “securistul, uitati-l, vrea sa ne omoare, opriti-l, ii spun in casti ce trebuie sa faca!”. Am zambit si le-am spus ca tocmai mi-au transmis ca s-au marit pensile si ca ma intreaba daca fac liniste pentru ca altfel nu se dau.

Nu mai devreme decat ieri s-a apucat gasca de prin jurul Bucuresti sa injure guvernul ca a scos rutele preorasenesti, unul zicea una, altul alta, incet incet tot autobuzul a inceput sa se agite totul culinand cu scandari in grup de genul “jos PSD, jos Iliescu”.

Altfel, parca viata patriarhala e mai tihnita.

stana_02.jpg

stana_07.jpg

stana_01.jpg

stana_04.jpg

stana_05.jpg

stana_06.jpg

stana_03.jpg

19 thoughts on “Oi”

  1. Pustiu e mortal…parca el e sefu pe acolo..Excelenta seria..ultima poza e intradevar ironica dar parca nu se prea potriveste cu restul decorului…poate daca era tavalita prin noroi sau erau bagate niste chestii in ea ;)

  2. Imi place prima, imi place a 3-a, dar a 6-a seamana cu o pictura de Grigorescu, le intrece pe toate…as fi matuit si cum naiba ii zice, caldarea aia, n-as fi lasat-o stralucitoare.
    Bun text, din ce in ce mai bine, mici povestioare, nu numai 2-3 cuvinte

  3. A doua imi place cel mai mult din seria asta, nu-mi dau seama daca e un lensbaby sau un dof mic (desi tind sa cred ca e varianta a doua) dar efectul e foarte placut… si replica de final a paragrafului cu cele doua femei lovite de paranoia.
    Felicitari!

  4. Imi place 1,2,3+textul super. Noi avem inca ceva in plus, in tot decorul asta de…mijloc de transport. Avem o taxatoare. La noi incepe showu’ de la taxatoare …daca ea nu e binedispusa, atunci chiar ca poate iesi circ! Am asistat odata la un megashow in bus; urcase o familie si un caine( din ala mic, de sterge prafu’ pe sub mobila). Atunci a inceput scandalu’…nu se stia pana la sfarsit cine e mai bine intretzinut, mai curat si mai bine imbracat….cainele sau taxatoarea.

  5. “rucsacul meu mai ocupa inca un loc si bilete pentru genti nu se vand” – culmea e ca in regulamentul ala afisat prin autobuze se mentioneaza ca daca iti pui bagajul pe scaun tre sa compostezi bilet in plus :)

    pozele nu imi spun nimic

  6. Surorile sunt celebre, circula pe mai multe trasee…Le cheama Porumboiu. Cum face studiu A. Majuru pe mahalale, cersetori si detinuti ar trebui sa faca cineva un inventar al cersetorilor si nebunilor din transportul public.
    Imi plac ciobanii, declaratie publica…

  7. Inteligent comentariu. Si interesant, în acelasi timp. Mare pacat ca urci foarte rar în mijloacele de transport în comun!!…Oile din prima poza sunt halucinante…Ca o halucinatie de iarna!… Cât despre Grigorescu, de la 6…ce sa mai vorbim??!!!…

  8. George, m-am cracanat de ras la textul tau. Iar pozele… pe masura. Daca as fi alt gen de om, m-as inverzi de ciuda, dar cum nu sunt, doar admir ceea ce faci.

  9. Impresionant…exprimi mult…nici nu stii unde sa te uiti si ce sa apreciezi mai intai…arta scrierii din varful tastaturii…sau arta fotografica de la capatul digitalului…Se intalnesc foarte bine la tine cele doua tendinte moderne virtuale…si lasa in sufletul navigatorului pasionat o urma de…”uite…nu suntem singuri…mai sunt si altii ca noi”…Ca sa nu mai zic ca e prima data cand rad pe cinste citind un blog…Si probabil desprinzandu-ma de un efect de turma…am sa iti spun ca si mie imi place Cartarescu si fac alergie la Pulp Fiction…asa ca……”uite…nu suntem singuri…mai sunt si altii ca noi”…Sa fie de bine, oare?

  10. Doamnele apar si pe la Dorobanti din cand in cand…

    Stau in statie si in secunda in care usile autobuzului se deschid incep sa-si spuna poezia… cu glas tare…

    Iar Dumneata Dle George, pui aici imagini care sa ne trimita la origini… Bucurestiul e un sat de ciobani pana la urma…
    Imagini care sa ne calmeze si care sa ne scoata pentru cateva momente (superbe) din cotidian…
    Multumesc

Leave a Reply to awareness Cancel reply