Raport de activitate 2

Pana sa apuc sa mai fac ceva ordine prin fotografiile din vacanta si sa va mai povestesc inca un capitol din tara minunilor, am facut un recensamant al motivelor ce m-au ‘ajutat’ sa am atat de putin timp liber.

1. M-au premiat la Olimpiadele Comunicarii la sectiunea fotobloguri. Asteptam sa se intample ceva dupa. Nu s-a intamplat nimic. Cum a venit evenimentul s-a si dus.

2. Am realizat ceva fotografii pentru un articol din revista Igloo. This is the beginning of a beautiful friendship.

3. Impreuna cu un inimos colectiv am pus si eu umarul la ghidul restaurantelor din Bucuresti participand la realizarea fotografiilor din el. Lansarea sambata 17 iunie 2006, ora 12 la Bookfest.

Raman in continuare in dilema: cat din timp ar trebui alocat proiectelor personale, cat poti fotografia la comanda, cat suflet poti pune in imagini si cand te epuizezi.

25 thoughts on “Raport de activitate 2”

  1. Incepi sa suni a fotograf de comanda, se si observa in fotografiile tale, de fapt in lipsa lor. Din punctul meu de vedere nu am de ce sa te felicit, dar daca te simti bine in pielea ta e perfect.
    Prefer sa am mai putin bani sau deloc, sa ma duc cu gasca de fotografi pe coclauri si sa ma bucur de frumusetea unui peisaj sau sa raman cu gura cascata in fatza unor asa zisi travestiti de prost gust.
    Fotografia inseamna o libertate cu gust autentic de inedit, senzational, vast, forever nou, inseamna ca te poti misca pe carari alese de tine si nu impuse…. restul este poza comerciala, care eu cel putin n-o apreciez, dar cineva tre’ s-o faca, si pe bani frumosi.
    Fotografiatul ca pasiune este o poveste, care o cred fara sfarsit, nicidecum siropoasa, dar total aventuroasa.

  2. Hmm. Eu totuşi prefer un George care să aibă şi libertatea dată tocmai de „assignments”; în felul ăsta îşi va permite să ne arate *mai mult*, nu mai puţin.

    Încă ceva: şi fotografia comercială poate fi făcută cu gust. Altfel cine ar mai angaja oameni care să le facă poze urâte?

  3. Daca poti imbina utilul cu placutul, atunci e OK.

    Din pacate ziua de miine reprezinta inca o problema pentru romani. Daca nu muncesti, nu ai. Simplu. Cu ce crezi ca se poate cumpara o camera, un obiectiv, un filtru, o licenta PS ;), intretine o familie, un copil ;) etc? Cu caramele? Nu cred. Asa ca, ogarafgan, nu cred ca tine teoria ta.

    Succes George!

  4. Felicitari!
    Pana la urma fotografiatul “la comanda” aduce bani. Si ai nevoie de ei. Suflet trebuie sa pui in toate.De ce sa te epuizezi? Ca doar esti inca tanar! :)

  5. fotografia la comanda in nici un caz nu cred ca e un lucru rau; una din marile probleme in tara asta e ca sint prea multi specialisti/artisti/experti- toti intre ghilimele- dar prea putini profesionisti adevarati. Raportul dintre lucrarile personale si cele la comanda scade odata cu evolutia reala dpdv profesional, e un sacrificiu, putem spune si asta…
    Numai bine!

  6. si inca ceva: a ajuns sa imi fie sila de pretiozitatea “artistului” mioritic care strimba din nas la arta comerciala, de parca ar trebui sa murim toti in mediocritate artistica neinteleasa de 90% din public. Imi pare de cele mai multe ori o scuza pt handicapul creativ al acelor “hartisti”. Lucrarile comerciale te ajuta foarte mult sa evoluezi, si niciodata nu ajungi sa fii multumit pe deplin de lucrari, cu cit muncesti mai mult.

    Regasesc mentalitatea asta in film, grafica, sculptura, muzica autohtona si nu numai. Hai sa fim artisti dupa ce devenim foarte buni executanti, nu sa ne zbatem in metafore de neinteles
    Tot ce am zis mai sus nu are legatura cu fotografiile tale care imi plac, de’asta si urmaresc blogul

  7. Din cate il stiu eu pe Geroge nu ar fi acceptat acest job decat daca ar fi avut deplina libertate in realizarea fotografiilor…deci in cazul asta nu prea a fost fotografie la comanda….Lipsa fotografiilor??? Hmmm poate lipsa timpului…

  8. eu cred ca ti-a facut placere sa lucrezi pentru baietii astia, mai ales ca ai avut la dispozitie niste locatii ca lumea. traiesc cu impresia ca sunt foarte putini fotografi buni in presa romaneasca, poate o sa se schimbe asta. imi place ce ne-ai aratat aici din igloo. a aparut numarul cu fotografiile tale?

  9. Mie imi e greu inca sa pot trage o concluzie. Resimt oboseala ultimelor saptamani si resimt acut nevoia unui refresh.

    @shuy – da. am ilustrat un prim articol. numarul viitor va mai fi cel putin unu. spunea cineva ca atunci cand esti nevoit sa faci ceva anume pentru mult timp ajunge sa-ti placa :).

  10. Ambele laturi artistice pot exista si, mai mult, completa reciproc fara probleme. Iar facturile nu pot fi platite cu fotografii decat valorificandu-le pe cele din urma financiar. :P (L.E.: Habar n-am de ce am mai scris si ultima fraza … cred ca am inceput sa ma prostesc :) )

  11. It is a kind of spiritual snobbery that makes people think they can be happy without money.
    Camus, Albert

  12. George bravo! Imi place ce faci. Asa de mult incat mi-e rusine de mine insumi de fiecare data cand iti vizitez pagina. Mi-e rusine ca de luni de zile n-am mai reusit sa produc o singura imagine buna.

  13. incep sa ma plictisesc, desi m-am abtinut sa nu raspund la provocari de gen jigniri ca cele de la replay sau Mr Albert, din moment ce ai inteles romaneasca mea de balta, nu ti se pare snobism sa spui ce ai spus in engleza?
    …” a ajuns sa-mi fie sila de pretiozitatea artistului mioritic, care stramba din nas la fotografia comerciala”…multumesc draga de cuvintele bune, iti recomand din partea “artistului” mioritic neinteles neste lamaie
    Nu vreau sa intru in polemici, cu platitul facturilor din fotografie, cu vaaaai ce de libertate am in a face foto la fetze de mese si scaune, ca de’ domnule ma perfectionez, mi se largeste orizontul….
    La urma urmelor George sa fie sanatos si la punga gros :D, eu mi-am spus doar parerea vizavii de libertatea de a face o foto ca asa vrea muschii tai acum si prelucrand cum te taie capul.
    Ovcorz ca vor sari altii sau aceeasi, daca va binevoi dragul de George sa dea drumul la bomba mai departe

  14. ogarafgan, relax, nu catre tine a fost indreptat mesajul meu… cum nu te cunosc, nu imi pot permite sa presupun ca te afli in categoria celor despre care am vorbit; fiecare are dreptul la opinia sa, argumentata logic si sentimental

  15. Eu nu pot decat sa te felicit. Atat fotografia comerciala cat si cea personala aduc satisfactii, iar in cazul tau cred ca multe. Nu zic ca nu as vrea sa te vad mai des la iesiri foto si sa vad mai des imagini memorabile din acele iesiri…dar totul are timpul lui :). Asa ca felicitari domnule si astept sedinta aia foto :P

  16. Felicitari George pentru tot ce ai realizat pana acum si mai ales pentru modul in care ai realizat. Sunt convins ca daca nu pici in delasare sau deznadejde vreodata vei primi ceea ce meriti si vei fi multumit. Sfaturi nu-ti dau ca vad ca primesti destule; iti doresc mult succes in continuare si putere de munca.

  17. Migrarea de la artistic spre utilul/material se simte.Cred ca intr o tara ca asta una din cele mai mari satisfactii este sa te poti intretine practicand o meserie ca cea de FOTOGRAF doar ca granita este foarte subtire,poti constientiza intrand intr un anumit ritm de productie ca, facand referinta si adaptandute unui Trend de productie cerut, ca este chiar usor sa faci bani (un exemplu care te va shoka si enerva dar care este obligatoriu fara a fi negativist este cel al D-ului Lazar) si fara a face cine stie ce filozofie concluzionez prin 2 consideratii simple:

    1-Etapa de trecere de la creatia STRIC idealista catre o punere in practica (fiind ea si comerciala) este obligatorie ptr inceperea drumului numit “recunoastere”

    2-Este frustrant,impacarea perfecta ar fi folosirea in orice caz/mediu a propriei viziuni artistice..acel “orice si oriunde eu fac lucrurile numai asa cum vreau” dar asta este imposibil.Nu ti vinde sufletul,cel putin nu acum.

    Succes

    (nu te felicit ptr lucrarile din Igloo deaorece sunt doar niste exemple reusite de compozitie si avand in vedere ca ai putut dovedii mai mult,nu vad rostul)

  18. Considerati-ma ne-artistic, dar imaginea din restaurant a dlui George a stat saptamani pe desktop la job…Mi se pare una foarte buna…
    Si as manca cu placere in acel restaurant (daca as avea bani)…
    Deci scopul comercial al imaginii a fost atins…si nu e numai parerea mea… mai am colegi care isi arunca okii insetati pe acest blog…

Leave a Reply