Moarte Postei Romane!


Am primit un pachet din Franta. Ma duc sa-l ridic:
– N-aveti buletin pe adresa unde v-a fost trimis coletul.
– Adevarat, domiciliul din CI e in alt oras.
– Nu puteti lua coletul.
– Intuiam. Uitati o copie dupa actul de proprietate. Dovedeste ca e apartamentul meu.
– Nu se poate sa va luati coletul.
– Pe doamna diriginte unde o pot gasi?
Intru in niste birouri, parcurg niste coridoare obscure, deschis niste usi cu clante stricate si balamale scartaind si dau de “doamna diriginte”.
– Am si eu o problema. Am un colet din Franta si nu-l pot ridica.
– Aveti buletinul cu adresa pe care v-a fost trimis. Pentru a nu exista potriviri de nume?
– Nu, dar am certificatul de proprietate al adresei si in el scrie ca eu sunt proprietarul.
– V-ati cumparat apartamente in Bucuresti sa le inchiriati! De ce nu va faceti mutatie?
– Doamna, pot avea un apartament in Constanta, unul la Tulcea, unul in Bucuresti si unul in Timisoara. Nu-mi pot face mutatie pe toate proprietatile.
– Da, va felicit ca aveti atatia bani. Dar coletul nu-l puteti lua.
– Doamna, haideti sa stam stramb si sa gandim drept. E apartamentul meu. Adresa unde mi-a venit coletul e proprietatea mea.
– Nu ma intereseaza. Nu-l puteti ridica daca nu e aceasi adresa decat cu un pasaport turistic.
– Doamna, in pasaport nu scrie nimic in plus fata de ce scrie in cartea de identitate. Dati-mi si mie coletul.
– Nu se poate. Nu insistati.
– Doamna, daca n-am pasaport turistic, coletul e aici, eu ce fac?
– Nu ma intereseaza. Nu insistati, la revedere!
Ma intorc a doua zi cu pasaportul imi iau coletul si injur de toti sfintii, mortii si rudele tuturor sefilor de la posta.

M-am abonat la o revista. Sediul redactiei e in Bucuresti iar livrare se face in acelasi oras cu aceasi Posta Romana. Nu a ajuns nici un exemplar in ultimele 3 luni.

Au ramas aceasi institutie cu ghisee mici unde trebuie sa te apleci, unde functionarii nu stiu sa tasteze la noile calculatoare si unde cu succes ai putea sa acresti o limonda daca ai ruga pe cineva din angajati sa bage un varf de deget intr-un pahar cu apa minerala.

M-am distrat observand cum indosariaza: coperta din hartie de impachetat legata la cotor cu sfoara. In 2007, vand de la detergenti la tampoane pentru a mai scoate probabil un ban.

Citeam ieri ca Posta Romana s-ar putea sa nu mai livreze corespondenta la sate pentru ca nu mai e rentabil.
Mi-am jurat ca voi folosi orice serviciu al concurentei oricat de scump ar fi dar nu voi mai da un ban la posta.
Muriti ma! Muriti!

It’s only fair to share…Share on FacebookTweet about this on TwitterEmail this to someoneShare on Google+Share on RedditShare on StumbleUponShare on Tumblr